Biserica

Biserica cimitirului Eternitatea, având hramurile ,,Schimbării la Faţă şi Cei 40 de mucenici" este un edificiu de factură neoclasică, construcţia, ridicată din cărămidă, având plan de cruce latină, încheiat în partea de răsărit cu o absidă semicirculară. Biserica păstrează în interior împărţirea caracteristică, respectiv absida altarului, naos, pronaos şi un pridvor închis în partea de vest.
Absida altarului este semicirculară atât în interior cât şi la exterior, având proscomidia şi diaconiconul evidenţiate în plan. Sistemul de boltire al absidei altarului este bazat pe sfertul de calotă specific zidurilor semicirculare.
Sistemul de ecleraj al absidei este compus din trei ferestre dispuse simetric, cea centrală aflându-se situată în axul de est-vest al bisericii. De asemenea, în dreptul proscomidiei se află amplasate o fereastră de dimensiuni reduse???, iar în dreptul diaconiconului se afla o uşă de acces în biserică.
Altarul Catapeteasma, de o rară frumuseţe, este ridicată din lemn, fiind decorată cu frumoase basoreliefuri ce încadrează icoanele, întreaga catapeteasmă fiind realizată de pictorul sculptor Nicolae Dimitriu.
Catapeteasma păstrează succesiunea caracteristică a icoanelor ce o compun, aceasta fiind împărţită în şase registre, începând din partea superioară cu Crucea şi Moleniile, continuând cu registrul Sf. Prooroci, cel al Sf. Apostoli, urmat de 12 Scene din Viaţa lui Iisus Hristos, icoanele Împărăteşti, printre care amintim spre sud ,,Schimbarea la Faţă" (hramul bisericii), iar spre nord ,,Cei 40 de mucenici"(al doilea hram al bisericii). La baza catapetesmei sunt reprezentate şase scene Vetero-testamentare.
Naosul are ca sistem de boltire turla sprijinită pe patru arce prin intermediul pandantivilor.
Sistemul de ecleraj al naosului cuprinde două ferestre dreptunghiulare de mari dimensiuni (cate una pe fiecare absida, respectiv nord şi sud), încheiate în partea superioară în arc în plin cintru, ferestre flancate fiecare în parte de câte alte două, rotunde şi de mici dimensiuni. Spre absida altarului, atât pe nord cât şi pe sud regăsim câte o fereastră dreptunghiulară, mai mică, fiecare din ele încheiată de asemenea în partea superioară în arc în plin cintru. Turla, ce se impune prin deschidere şi nu atât prin înălţime, este luminată de opt ferestre mari, dreptunghiulare, încheiate în partea superioară tot în arc în plin cintru. Numărul mare de ferestre al turlei, precum şi al întregului spaţiu al naosului îi conferă acestuia o mare luminozitate, caracteristică stilului neoclasic în care a fost ridicată biserica.
Pronaosul, de plan dreptunghiular, este încheiat în partea superioară cu o boltă în leagăn. Sistemul de ecleraj al pronaosului este constituit din două ferestre, dispuse spre nord şi respectiv spre sud, ferestre mari, dreptunghiulare, finalizate în partea superioară, ca şi în restul edificiului, în arc în plin cintru.
Pridvorul bisericii, de plan dreptunghiular, este închis, fiind străpuns doar de cele doua ferestre amplasate pe pereţii de nord, respectiv de sud ai acestuia.
Accesul în biserică se face printr-o uşă amplasată pe peretele vestic al
pridvorului.

PLASTICA FAŢADELOR

Fiind un edificiu ridicat la finele secolului al XlX-lea, acesta se bucură de elementele neoclasice ce îl caracterizează. Prezenţa unor elemente din arta greacă, precum şi simplitatea decorului exterior, subliniat prin accentele liniilor verticale create de coloanele dreptunghiulare adosate edificiului fac din acesta un veritabil constituent al stilului neoclasic.
Acoperişul, realizat din tablă vopsită în culoarea verde, este individual
pentru fiecare spaţiu în parte al bisericii, astfel regăsind peste pridvor, pronaos şi
naos câte un acoperiş în doua ape. Turla, încheiată în partea superioară cu o semiboltă este acoperită cu tablă dispusă în retrageri succesive, asemeni solzilor. Cornişa, de mici dimensiuni, este constituită din brâuri dispuse în retrageri succesive, decorate cu elemente geometrice.
Sub cornişă un brâu amplu înconjoară perimetral biserica, motivul nefiind altul decât cel stilizat al metopelor greceşti.
Turla, în partea ei superioară, prezintă aceleaşi elemente decorative,
respectiv cornişa de mici dimensiuni şi brâul compus din metope, în imediata parte inferioară.
Asemeni interiorului şi exteriorul păstrează amprenta acestui stil, fapt subliniat de prezenţa unui amplu fronton pe latura vestica a bisericii, deasupra uşii de acces în biserică. Frontoane regăsim şi deasupra pronaosului şi absidei altarului, existând de asemenea doua frontoane peste spaţiul naosului, respectiv pe latura de nord, respectiv pe cea de sud a bisericii. Interiorul frontoanelor este decorat fără prea multe elemente de decor. Jocul planurilor drepte este întrerupt doar de golurile ferestrelor, ferestre care doar pe laturile de nord şi sud ale naosului prezintă un ancadrament simplu şi puternic geometrizat. În rest, edificiu primeşte încă o notă de neoclasic prin prezenţa unui număr mare de coloane dreptunghiulare, adosate (ce ţin de la nivelul soclului până la nivelul brâului decorat cu metope), coloane încheiate în partea superioară cu un simplu capitel, ce trimite la capitelurile dorice, din arta greacă. Acelaşi decor încununează şi tamburul turlei de pe naos.
Faţada de vest a bisericii, pe unde se realizează accesul în biserică, este străjuită spre nord şi sud de două coloane, iar în partea centrală uşa de acces în biserică este subliniată prin prezenţa unei decoraţii în relief, încheiată în partea superioară în arc în plin cintru. Decoraţia este realizată din şiruri dispuse în retrageri succesive, cel mai lat fiind decorat cu elemente geometrice.

PICTURA MURALĂ — PROGRAM ICONOGRAFIC

ABSIDA ALTARULUI

În conca absidei altarului apare reprezentată Maica Domnului Platytera stând pe tron, cu pruncul Iisus pe genunchi, străjuită în lateral de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Prezenţa Arhanghelilor în jurul Fecioarei accentuează rolul pe care îl are aceasta în iconomia Întrupării Fiului Lui Dumnezeu.
Următorul registru este compus din trei medalioane reprezentând Sf. Ierarhi. La baza registrului apar reprezentaţi doi Sf. Ierarhi în picioare.
Coborând pe semiciclul absidei altarului regăsim reprezentată scena „Împărtăşirea Apostolilor” cu dumnezeiescul trup şi sânge (Matei 26; 26-28). Scena este dispusă în friză, cei doisprezece apostoli fiind reprezentaţi şase într-o parte şi şase în cealaltă, orientaţi spre ax, spre Iisus Hristos. Scena Împărtăşirii Apostolilor rememorează Cina cea de Taină, momentul instituirii Tainei euharistiei, constituind o reprezentare a euharistiei. Împărtăşirea apostolilor are scop de mântuire.
Registrul imediat următor îl reprezintă registrul Sfinţilor Ierarhi. Aceştia sunt reprezentaţi în picioare purtând veşminte specifice, ţinând în mâni sfinte evanghelii sau rotulusuri desfăşurate. Astfel îi putem aminti, de la nord la sud pe Sf. Arhidiacon Ştefan, Sf. Atanasie, Sf. Spiridon, în axul bisericii avându-i pe Sfinţii trei Ierarhi (Sf. Ier. loan, Sf. Ier.Grigorie şi Sf. Ier.Vasile cel Mare), iar spre sud pe Sf. Ier. Nicolae, Sf. Chiril şi Sf. Laurenţiu.
În partea de vest a concii, pe arcul triumfal, este pictat în centru Cel vechi de Zile, iar restul spaţiului este împărţit în casete fără reprezentări figurative.

ARCUL TRIUMFAL

În partea superioară, în ax, îl avem reprezentat pe Iisus Emanuel încadrat în medalion şi în octogon (cu trimitere clara la Cea de-a doua Venire). Medalionul este susţinut lateral de doi îngeri în zbor. De-o parte şi de alta a reprezentării lui Iisus Emanuel apar scenele: „Înălţarea Domnului”, spre nord şi ,,Schimbarea la Faţă spre sud. Sub fiecare scenă în parte apare reprezentat câte un medalion cu Sf. Ierarhi. Coborând, pe peretele de sud, la nivelul registrului Sfinţilor în picioare apare reprezentat un Sf. Ierarh, iar pandant, pe peretele nordic apare reprezentata Maica Domnului cu pruncul în braţe.
Glafurile celor doua ferestre sunt decorate cu medalioane cu sfinţi încadrate în elegante motive decorative.

NAOSUL

Naosul reprezintă Biserica Lui Dumnezeu pe pământ, iconografia naosului fiind strâns legată de acest lucru.
În centrul turlei apare imaginea lui Iisus Pantocrator bust, ţinând în mână Sfânta Evanghelie, fiind înconjurat de îngeri. De jur împrejurul cercului în care este reprezentat Hristos se află un text din Psalmi 79, 15-16: ,,Doamne, Doamne, caută din cer şi vezi şi cercetează via aceasta, şi o desăvârşeşte pre ea, pe care a sădit-o dreapta Ta ". Imaginea lui Iisus Pantocrator este mărginită de Serafimi, dispuşi în cele opt triunghiuri ce înconjoară cercul. Cele opt triunghiuri ce mărginesc imaginea Pantocratorului fac aluzie directă la Eshatologie, la Cea de-a doua Venire.
Coborând cu privirea, urmează reprezentaţi 16 Sf. Prooroci, grupaţi câte doi, având deasupra lor reprezentarea Tronurilor. Proorocii sunt reprezentaţi stând pe nori şi ţinând în mâini rotulusuri desfăşurate.
Proorocii reprezintă Vechiul Testament, legea veche, profeţiile Vechiului Testament prefigurând Întruparea, având ca scop pregătirea Întrupării. IoanProfeţii sunt garanţi ai autenticităţii viziunilor, amplasarea lor în apropierea lui Iisus Pantocrator accentuând prefigurarea Noului Testament în Vechiul Testament. Profeţii sunt asociaţi şi cu iertarea păcatelor, sfinţirea credincioşilor prin purificare, ca rezultat al participării acestora la Taina euharistiei.
Pe tamburul turlei, străbătut de 8 ferestre mari, apar reprezentaţi 16 Sfinţi Apostoli. dispuşi doi câte doi, între ferestrele turlei. Apostolii, aleşi din rândul celor 70, sunt reprezentaţi în picioare şi au în mâini evanghelii închise. Intradosul ferestrelor este decorat cu un frumos motiv decorativ floral, realizat pe fond roşu, iar deasupra fiecărei ferestre este creat câte un triunghi în care se afla pictat cate un înger.
Apostolii sunt martorii Legii Noi, martori ai întrupării, toţi la un loc evocând etapele iconomiei mântuirii, a revelaţiei divine.
Succesiunea îngerilor, a profeţilor şi a apostolilor arată succesiunea cronologică a martorilor etapelor revelaţiei divine.
La baza turlei apare reprezentată o amplă şi faimoasă Liturghie Îngerească. Semnificaţia acestei scene este aceea că Iisus Hristos, prin Întrupare a reabilitat omul şi l-a făcut capabil să-L venereze împreună cu îngerii.
Pandantivii sunt decoraţi cu cei patru Evanghelişti reprezentaţi alături de simbolurile lor, după cum urmează: la SE - Sf. Ev. Ioan, la SV - Sf. Ev. Luca, la NV - Sf. Ev. Marcu şi la NE - Sf. Ev. Matei.Botezul Domnului
Pe feţele de arc, într-un frumos motiv decorativ se regăsesc medalioane cu Sfinţi Mucenici. iar pe intradosul arcelor, tot în medalioane, apar reprezentate Sf. Muceniţe. La baza arcelor, pe feţele acestora, sunt reprezentaţi câte doi îngeri în picioare, ţinând în mâini rotulusuri desfăşurate.
Planul în cruce latină creează în naos, la nord şi sud două bolţi în leagăn şi două timpane, spaţii ce au fost decorate cu scene din viaţa lui Iisus Hristos. Astfel, în timpanul de nord al naosului apare reprezentată scena „Naşterea Domnului”, ciclul copilăriei lui Iisus fiind continuat pe intradosul arcului, după cum urmează : „Buna Vestire”, „Prezentarea la Templu a Domnului”, „Fuga în Egipt”, „Hristos şezând în mijlocul dascălilor”, „Botezul lui Hristos” şi „Iisus predicând pe munte”.
În timpanul de sud al naosului apare reprezentată scena „Coborârea la Iad”, iar în bolta în leagăn şi pe pereţii verticali ai acesteia se continuă Ciclul dedicat vieţii lui Iisus, mai exact prin reprezentarea Ciclului Patimilor, după cum urmează: „Cina cea de Taină”, „Sărutul lui Iuda”, „Batjocorirea lui Hristos”, „Hristos tras spre răstignire”, „Răstignirea”, şi „Punerea în mormânt”.Naos
Sub scenele din cele două timpane este prezent un registru de medalioane cu sfinţi, iar ultimul registru, cel a Sfinţilor în picioare, este decorat cu Sfinţii Militari (pe peretele de sud) şi cu o frumoasă reprezentare a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pe peretele nordic, separaţi de fereastra prezentă în acest loc.
Stâlpii ce separă naosul de pronaos sunt decoraţi cu reprezentarea Sf. Arhangheli Mihail şi respectiv Gavril. Aceştia sunt reprezentaţi în picioare, iar prezenţa lor este una cu rol de apărare a spaţiului naosului şi altarului, acelaşi rol avându-l şi Sf. Militari.

PRONAOSUL

În centrul bolţii în leagăn apare reprezentată, în medalion, „Cina de la Mamvri”, ca imagine a Sfintei Treimi Vetero – Testamentare. De-o parte şi de alta a acesteia apar reprezentate câte două scene compuse, după cum urmează: „Pilda năvodului” şi „Iisus umblând pe mare”, spre sud şi „Învierea lui Lazăr” şi „Intrarea în Ierusalim”, spre nord.

Timpanul de vest al pronaosului este dedicat în totalitate unei ample şi frumoase reprezentări a scenei „Adormirea Maicii Domnului”.
Cafasul, ulterior adăugat are reprezentată pe tavan scena „Înălţării Sf. Prooroc Ilie la ceruri”.
Fiul risipitor Registrul Sfinţilor în picioare îi are reprezentaţi pe Sf. Muc.Ecaterina şi Sf.Stelian, pe peretele de sud,iarpe peretele de vest, sub reprezentarea scenei „Adormirea MaiciiDomnului”,de-o parte şi de alta a uşii de acces apar reprezentatepatru scene din minunile şi pildele luiIisus, după cum urmează: „Pilda fiului risipitor”, „Vindecarea fiicei lui Iair”, spre sud şi „Hristos prefăcând apa în vin” şi „Pilda vameşului şi fariseului”, spre nord.
Deasupra uşii ce permite accesul în pronaos apare reprezentat mandylion, având sens teologic, de Întrupare (fiind cea mai veche dovadă a Întrupării).
Ultimul registru, ce decorează perimetral interiorul bisericii este al draperiei, care este vizibilă parţial datorită amplasării stranelor.